aproape aceeasi comanda
In: o idee pe zi 10 Mar
In fiecare dimineata beau aceeasi cafea. Zilnic fumez aceleasi tigari. Lunar schimb toner-ul la acelasi HP si cumpar acelasi numar de topuri de hartie.
Ciclic, acelasi proces de achizitie se repeta cu o frecventa ce lasa putin loc variabilului.
Sunt sunt client de brand, cu diverse afinitati si nu am de gand sa renunt la ele.
Ca mine, sunt mii, poate sute de mii.
Multi dintre ei cumpara online si repetitia ii face sa aiba un istoric excelent in bd-ul ecommerce -urilor pe care le frecventeaza.
Magazin online fiind, indiferent de natura lor, persoana fizica sau corporate account, poate ar fi util sa construiesti un mic modul ce permite prin bifarea unui simplu checkbox repetarea unei comenzi prestabilite la o data specificata.
In lumea ecommerce -ului reducerea are un rol special. Pentru ca poate urca uimitor cifra de afaceri si in acelasi timp ruina un business.
Folosita ca artificiu de marketing, poate distruge definitia de profit sau o poate creste pana la explozie pe cea de volum.
Ambele variante sunt de fapt consecinte ale unei strategii, al unui calcul bine facut si nu in ultimul rand al unei abordari.
Sa reduci un produs pentru simplu fapt ca piata o cere nu e greu. O poate face oricine. Din nefericire in varianta aceasta pierzi…
Sa conditionezi reducerea sau transportul gratuit de atingerea unui plafon de comanda se traduce prin valoare mai mare incasata si implicit mult mai multa lejeritate in a suporta un astfel de serviciu – si cand tragi linie vei vedea ca esti pe plus.
Un astfel de caz este cel al retailer-ului american Macy’s, care ridica la rang de arta definitia de reducere. In fapt, la prima vedere, ai putea spune ca este un magazin online focusat exclusiv pe discount-uri – caci homepage-ul este in asa fel conceput incat nu poti rata mesajul.
In spatele OFF-ului(reducere) sta insa un plafon de comanda bine stabilit si foarte exact conturat. Astfel, pentru cumparaturi de 50$ ai reducere de 10$(20%).. pentru 100$ ai 20$(20%) .. si lista continua pana la 25% pentru fiecare 200$ cheltuiti. Doua mici amanunt se pierd in tot noianul de reduceri – si anume ca reducerile in cauza sunt operabile numai pe un anumit segment de produse, ce evident ii aduc comerciantului in cauza un gross margin generos si ca oferta are un termen de valabilitate concret.
Definitia de reducere per comanda capata acum alte valente … fiind in esenta o reducere pe produs, plafonul de comanda fiind conditionat de timp si de o suma minima cheltuita.
In cuvinte mai simple – cheltuiesti cat iti propun eu, in limita de timp propusa de mine – si vei capata reducere.
Mesajul principal, cel care convinge prin continut si pozitionare este BUY MORE, SAVE MORE/ADD IT UP SALE. Si va asigur ca functioneaza ireprosabil, conditionarea de suma minima palind in fata potentialului de a capata o reducere imensa(25%) daca vei cheltui mai mult.
Acelasi scenariu se aplica si in cazul transportului gratuit, acesta fiind valid numai pentru un anumit plafon de comanda.
Artificiul aici este constructia unei zone speciale pentru acest serviciu. Mai precis, o sectiune speciala pentru toate produsele ce se califica pentru “free shipping”, listand toate categoriile ce contin asa ceva. Pentru amatorii de reduceri si in speta de transport gratuit, drumul catre cart este scurtat cu 50%.
Iar in cazul in care acestia au ratat ceva, un listing cu promotiile active si data de expirare le sta la dispozitie.
Macy’s nu este un caz unic si nici macar special. Este insa un caz excelent despre cum se comunica si se implementeaza o strategie.
Cumparatorul online iubeste reducerile si cand finalizeaza o sesiune de cumparaturi in care el considera ca a scos un pret bun este fericit.
Doar ca nota de subsol, Macy’s ne mai spune ceva – si anume ca matematica este complicata – cel putin pentru segmentul urmarit. 20% din 50$ are mult mai putina importanta pentru user-ul obisnuit… fata de 10$, suma palpabila, gata de cheltuit pe altceva.
mailul de multumire
In: email marketing 24 Feb
In urma unei comenzi efectuate saptamana trecuta, ieri am primit un mail de follow up/incheiere comanda de la un magazin online de nisa din ro. Excelent ca intentie dar destul de slab ca reprezentare. La 5 zile dupa comanda, shop-ul in cauza trimite un mail de “multumire”, cerandu-mi totodata impresiile despre serviciile oferite. Nimic de zis pana aici, doar ca din potentialul unui client multumit incearca sa exploateze un maxim 5-10%. De ce ? …
“Draga nume_user,
Iti multumim ca ai comandat de la nume_magazin.
Ne straduim sa ne imbunatatim serviciile oferite, si intrucat ne intereseaza impresia ta, te rugam sa ne trimiti opiniile tale completand acest formular(link) sau intr-un simplu reply la acest mesaj.
Multumim anticipat, Echipa nume_magazin.”
Ce ii lipseste unui astfel de mail pentru a obtine mai mult ? In primul rand un link catre contul meu. Apoi … lista e lunga…
Ideea de baza este ca ai in fata un client multumit si pana la noua comanda il poti informa, educa si poate chiar valorifica. Daca tot il contactezi, de ce sa nu construiesti o experienta in jurul acestui mic “eveniment”. Nici tie nu iti place banalul, nu mai vorbesc de oamenii de acest gen.
Pentru inceput poti incerca timid sa imbunatatesti valoarea email-ului in cauza apeland la una din variantele de mai jos.
- trimitere la produse similare celor achizitionate – cross sell/accesorizare
- trimitere catre zone de fidelizare – ex: scrie un review profesionist si noi te premiem
- trimitere catre un sistem de rating al serviciilor – spuneti-i daca vreti notare (poate chiar inclus in mail)
- un link catre un articol de pe blog ce prezinta noutatile
- linkuri catre conturile din retelele sociale
- informatii generale utile – gen – stiai ca iti pot adauga produse in cos si le vei gasi acolo oricand te vei loga ?
…
In esenta, orice schimb de mailuri cu un client construieste relatia in sine. De ce sa nu profiti de faptul ca nu mergi in “junk” si sa modelezi relatia in asa fel incat amandoi sa capatati ce este mai bun de la celalalt ?
El se va bucura de serviciu exceptional si tu de un client super multumit.
Fie ca este vorba de un produs sau un serviciu, un cross-sell este prin natura lui o recomandare. Un mod prin care vanzatorul incearca sa sa informeze si eventual sa convinga potentialul client de terte beneficii sau de oarecare accesorizari. Imperecherea produselor, modalitatea de comunicare, tipul serviciului oferit si momentul in care mesajul este livrat sunt doar cateva din liniile directoare ale unei recomandari. In functie de cat de solida este aceasta, vanzatorul in cauza are o sansa la “portofelul” clientului.
Caci, in 2010 – random is obsolete.
Global, indiferent de natura recomandarilor, aceste se pot clasifica in:
- produse/servicii complementare
- produse/servicii puternice (pret bun, calitate exceptionala, top vanzari) dar fara legatura directa
- produse/servicii proaspat vizitate, cumparate
- produse/servicii strans legate prin apartenenta la o clasificare sau cu o oarecare similaritate
Cateva exemple ce fac uz din plin de lista de mai sus.
emag.ro
Emag – recomandare in pagina de categorie – cumpara un laptop impreuna cu sistem de operare la un pret convenabil
Emag – recomandari in pagina de produs – accesorii si produse compatibile
Emag opteaza pentru varianta recomandarilor complementare, folosind-o atat in listing-ul de categorie cat si in pagina de produs. Vanzarea incrucisata este construita atat pe o recomandare bazata pe un pret special cat si pe o vasta oferta de accesorii si produse compatibile.
Mai exact, cumparatorului i se ofera aparent orice produs conex ce are legatura cu potentiala sa achizitie, userul fiind pe de-o parte informat despre compatibilitate precum si focusat pe un anumit segment de produse.
fungift.ro
Fungift – recomandari in pagina de produs – cadouri asemanatoare
Fungift ofera recomandari in pagina de produs, facand uz de apartenenta la o oarecare clasificare. Vizitatorului i se ofera optiunea de a mari valoarea din cosul de cumparaturi, punandu-se accent puternic pe diversitate.
amazon.com
Amazon – recomandari in pagina de produs – pachet special oferit sub titulatura “cumparate des impreuna”
Amazon foloseste un mic artificiu de marketing, facand trimitere directa la frecventa cu care au fost cumparate anumite produse complementare si etaland un pret special. In plus, intr-o zona distincta foloseste standard-ul “customers also bought” incercand sa puna bazele unui sentiment de familiaritate, de comun, de asociere si selectie naturala facuta de catre clienti. Recomandarile sunt facute in pagina de produs.
pcfun.ro
Pcfun – recomandari in pagina de produs – cumpara laptop impreuna cu sistem de operare la un pret special
Pcfun – recomandari in pagina de cos – produse conexe
Pcfun foloseste sistemul de recomandare in pagina de produs si in cosul de cumparaturi, metodele alese fiind similare celor utilizate de competitorul sau direct – emag; produse complementare la un pret special si lista de produse conexe cu puternic accent pe accesorizare. Pe langa posibilitatea de a executa toate cumparaturile in acelasi loc, userul este informat despre compatibilitate si diversitate.
target.com
Target – recomandari bazate pe statistica cumparaturi
Target pune accentul putenic pe statisca si potentialul acesteia de a convinge un vizitator nehotarat. Argumente de genul – 96% au cumparat produsul afisat in aceasta pagina – au rolul de a potenta vandabilitatea produsului si de a crea un sentiment de apartenenta la un grup. In plus se incearca conturarea traseului, prin afisarea unor produse ce se presupune ca ar fi fost vizualizate de utilizatori cu comportament sau preferinte similare.
Recomandarile sunt facute in pagina de produs.
Toate exemplele de mai sus sunt alese dintr-un motiv anume – folosesc din plin sistemul de recomandari intr-un stil propriu si este evident ca dincolo de aparenta automatizare in arhitectura procesului de cross-sell, recomandarile se bazeaza pe un tipar si nu in ultimul rand pe statistica.
Spre exemplu, este naiv sa crezi ca o matrice de produse tip “also viewed” sau “also bought” este generata automat, fara o periere prealabila, pentru simplul fapt ca in 2010, random sau afisarea la intamplare este depasita, fiecare comerciant incercand sa scoata cat mai mult din potentiala “aventura” a unui vizitator in magazinul sau.
Construite corect, recomandarile functioneaza si pe alocuri fac furori. In concluzie, de ce ai lasa intamplarea sa hotarasca in locul tau?
ce faci cu o promotie?
In: optimizare/ shop marketing 18 Feb
Prin definitie orice cumparator adora o promotie. Ca e mai ieftin, ca aduce un “incentive”, ca dubleaza cantitatea la o valoare mult sub cea reala, functioneaza. In orice fel de nisa, o zona distincta de promotii este extrem de vizitata, o poate spune orice manager de magazin online.
Concret, o promotie presupune investitie si in modul ideal o oarecare strategie de comunicare insotita de un plasament perfect cu o semnalizare grafica adecvata. Pentru ca indiferent de valoare, daca vizibilitatea este mica, vei reusi sa acoperi doar 5-10% din potential. Pentru microbisti, e ca si cum ai duce mingea doar pana la linia portii …
Ce faci cu o promotie?
In ecommerce.ro, de cele mai multe ori promotia o intalnesti in home page (top position – bannerul mare ce troneaza si acapareaza privirile la intrare) sau intr-o categorie speciala in cazul in care aceasta exista.
In prima varianta este enuntata vizual, cu o grafica plina de call to action dar care sufera de “depresia” click-ului. Mai simplu, dai click si landing page este absolut normal – o pagina de produs sau un listing selectat, fara nici un mesaj grafic sau text ce ar trebui sa preia si sa sustina curiozitatea vizitatorului.
In cea de a doua, in cele mai dese cazuri, un mic buton text aflat in header sau footer iti semnalizeaza ca exista si asa ceva. Si atat, click-ul fiind urmat de un listing ordinar, fara nimic special menit sa transporte potentialul cumparator in pagina de produs sau chiar in cart.
Ambele variante functioneaza, dar ROI ar fi vizibil mai mare daca in loc de o strategie tip point & click (punem produsul la promotie) s-ar construi elaborat pe aceasta tema, facandu-se uz de toate instrumentele care pot monetiza o promotie.
Spre exemplu, cu o promotie poti face urmatoarele:
- o campanie pe homepage – banner mare sau overlayer
- pozitionare top page in listing de categorie
- cross selling in paginile de produs sau cart
- o campanie de marketing afiliat
- un articol pe blogul propriu
- o campanie Adwords
- o campanie pe cuvinte sponsorizate
- o campanie de bannere
- o campanie de email marketing – eventual targetata special
- un feed special pentru promotii
- o campanie de advertising offline
Si lista poate continua, variantele utile mergand pana in inima retelelor de socializare. In toate insa, pagina de landing ar trebui sa aiba aceeasi natura ca si promotia – festiva, plina de mesaj comercial si call to action…etc.
Mai mult, variantele de mai sus insumate pot creiona o strategie imbatabila, folosite concentrat si regulat aducand crescand veniturile substantial.
Ecommerce.ro da si exemple fericite care desi se feresc sa dea lectii, de multe ori impresioneaza prin calitate si substanta: newsletter-ul emag, feed-ul si strategia de comunicare fungift samd.
De cele mai multe ori insa, acestea sunt doar sporadice, marea masa raspunzand la intrebarea “ce faci cu o promotie?” singular, fara o imagine concreta asupra potentialului.
Daca aveti exemple, va astept.
Sa dau definitia pentru “cel mai bun pret garantat” nu cred ca este nevoie. Cum este un instrument extrem de practicat in offline, sunt convins ca v-ati izbit de el de nenumarate ori.
Totusi, general vorbind, termenul in cauza defineste o strategie al carei laitmotiv este a oferi un pret mai bun decat competitia, prin diverse metode care presupun implicarea emotionala a potentialului client.
Iar cuvantul cheie emfazat este garantat, cu puternic ajutor din partea celor 2 adjective – mic si bun. Efectul scontat – boombastic! Vanzarile incep sa curga si cat timp diferenta de pret reprezinta doar un mic procent(3-5%) din gross margin, totul e un zambet.
Aparent scenariul functioneaza. Doar aparent …
Un mic exemplu de utilizare a stategiei de “cel mai bun pret garantat” – in offline:
“La XXX ai Cel mai bun pret garantat pentru toate produsele electronice, electrocasnice, IT, comunicatii si divertisment comercializate prin reteaua de magazine.
Daca in termen de 7 zile calendaristice de la achizitionarea produsului constati ca acelasi produs are un pret mai mic si nu se afla in promotie sau reducere de pret la un alt magazin care comercializeaza aceleasi produse (cu exceptia magazinelor online), XXX iti ramburseaza diferenta de pret”
Transpusa in online strategia in cauza este utilizata subtil ca politica de dumping, uneori pana la epuizare, dar aproape niciodata enuntata. Literalmente o mai regasesti prin newslettere, dar rar si fara persistenta.
Spuneam intr-un post anterior ca pretul este cel mai cel mai puternic call to action(realitatea o confirma, desi nu ar trebui sa fie asa) si ca vine la pachet cu 4 cuvinte puternice, virale. Ei bine, pentru un motiv extrem de important garantat este doar viral. Pentru ca in cazul online-ului pericolul este inzecit si desi exista si o oarecare profitabilitate vizibila, riscurile sunt mult mai multe.
Si iata doar cateva motive care sa sustina afirmatia facuta:
- incurajand clientul sa caute si sa compare exista un mare risc sa il pierzi – mai presus de faptul ca poate chiar gasi un pret mai bun ca al tau, oferta mult mai variata, cross-selling-ul sau usabilitatea concurentei ti-l poate fura
- prin simpla aliniere a pretului cu concurenta dai nastere indeciziei – “in definitiv, de unde sa cumpar?”
- conditionezi clientul sa fie focusat pe pret si sa uite de valorile conexe oferite de tine – servicii post vanzare, sistem de fidelizare, bonusari …etc
- facand uz de o astfel de strategie este greu sa revii ulterior pe o linie normala de functionare
“Cel mai bun/mic pret garantat” este un instrument de marketing, o chemare la actiune pentru indecisi sau daca vrei o parte din mesajul tau de vanzare. Daca poti sa il sustii asumandu-ti riscurile este fantastic. Dar asta presupune cunoasterea amanuntita a ofertei concurentei si o permanenta transformare a preturilor. In realitate, dai nastere unui ciclu.
Creezi asteptari si pornesti pe un drum fara intoarcere, … presarat cu multe dezamagiri…
Pretul vinde! Reducerea sau discount-ul la fel. Orice convorbire din dep. “client service” iti poate spune asta. Aproape intotdeauna, dupa valul de argumente tehnice oferite de vanzator vine intrebarea – si pretul cat e?
Corect, anumite tehnici de vanzare sau promovare pot face un pret nu tocmai mic sa para mai digerabil, dar in esenta, ideea este aceeasi – pretul este cel mai puternic call to action existent intr-un business online. Indiferent de nisa sau target.
In plus, vine la pachet cu 4 cuvinte la fel de puternice – gratis, reducere, discount, promotie. Virale de-a dreptul!
Website, supermarket, mall, magazin de cartier, avizier, stalp stradal … oricare dintre ele daca enunta unul dintre cele 3 cuvinte – atrage atentia.
Si de aici porneste totul. Ti-a captat atentia? – daca da, inseamna ca ai facut primul pas si in pricipiu se poate merge mai departe. Daca “vanzatorul” este capabil sa-si sustina afirmatia, exista sanse bune sa devii clientul lui.
Inutil sa spun ca un pret bun combinat cu o reducere sau o promotie devine un instrument de vanzare extrem de eficace. Imbatabil.
In weekend-ul trecut, citind un post despre copywriting si effective words in cta, am facut un mic test, din pura curiozitate…
Mai precis, conform google, de cate ori apar cuvintele mai sus mentionate in continutul indexat al anumitor magazine online.
emag | gratis – 14.500
emag | reducere – 209
emag | discount – 1200000
emag | promotie – 299.000
pcfun | gratis – 3
pcfun | reducere – 385
pcfun | discount – 4
pcfun | promotie – 60
vexio | gratis – 1
vexio | reducere - 240
vexio | discount – 1350
vexio | promotie – 1570
marketonline | gratis – 7260
marketonline | reducere – 179
marketonline | discount – 601
marketonline | promotie – 1220
cel | gratis – 17.600
cel | reducere – 387
cel | discount – 3
cel | promotie – 5640
fungift | gratis – 1430
fungift | reducere – 2180
fungift | discount – 19.900
fungift | promotie – 578
libhumanitas | gratis – 238
linhumanitas | reducere – 320
libhumanitas | discount – 3
libhumanitas | promotie – 420
amazon | discount – 6850000
Evident, testul in cazua nu are foarte mare relevanta, depinzand in mod evident de optimizarea fiecarui ecommerce dar chiar si asa contureaza destul de bine abordarea fiecaruia.
Nota: pentru obtinerea rezultatelor din .ro am folosit google.ro – site:www.nume-magazin.ro cuvant-cheie.
5 cautari simple
In: arhitectura/ design/ usability 11 Feb
Arhitectura, frontpage-ul, pagina de categorie, pagina de produs si cart-ul sunt vitale pentru un ecommerce. Dar ele nu ar fi nimic fara un motor de cautare eficient. Si prin eficienta inteleg un search engine capabil sa genereze rezultate relevante si sa fie uzabil. Asta pentru ca modulul in sine nu incheie vanzarea dar cu siguranta pune umarul din plin la transportul userului in cart.
Totul incepe de la modalitatea in care se livreaza continutul, cum este afisat si in ce masura modul de afisare incurajeaza explorarea. Si indiferent ca pagina de rezultate foloseste un layout de tip list sau grid(sau amandoua), rezultatele sa masoara in numar de conversii venite din search si numar de abandonuri din aceasta zona.
Mai jos, un mic studiu de caz asupra paginii de rezultate provenite dintr-o cautare.
Am folosit 2 cuvinte – mobile phone sau telefon mobil, tocmai pentru a simula o cautare obisnuita, cu siguranta regasita destul de des in istoria acestor magazine.
- utilizeaza un layout tip grid, cu un singur produs pe rand, asigurand astfel o buna vizibilitate produselor afisate
- fiecare rezultat are afisat pretul, numarul de comentarii, rating-ul, reducerea(daca exista) si promotia(daca exista)
- butonul adauga in cos este prezent
- coloana stanga este folosita exclusiv pentru filtrarea rezultatelor, cu semnalizare numerica a numarului de produse din fiecare categorie ce detine astfel de intrari
- sunt sugerati termeni asemantori pentru o noua cautare
- nu exista un sistem de paginare; toate rezultatele sunt afisate intr-o singura pagina
- utilizeaza un layout tip grid, cu un singur produs pe rand, asigurand astfel o buna vizibilitate produselor afisate
- fiecare rezultat are afisat pretul, numarul de comentarii, rating-ul, reducerea(daca exista), promotia(daca exista) si prezenta in stoc
- butonul adauga in cos nu este prezent
- nu este afisat numarul total al rezultatelor gasite
- coloana stanga este folosita exclusiv pentru filtrarea rezultatelor, cu semnalizare numerica a numarului de produse din fiecare categorie ce detine astfel de intrari
- sunt sugerati termeni asemantori pentru o noua cautare
- exista un sistem de paginare a rezultatelor, prezent doar in zona de footer; cu certitudine pentru a miscora exit-ul din aceasta zona, mizandu-se puternic pe relevanta rezultatelor oferite
- nu exista un sistem de sortare/rearanjare a rezultatelor
- utilizeaza un layout tip grid, cu un singur produs pe rand, asigurand astfel o buna vizibilitate produselor afisate
- fiecare rezultat are afisat pretul, rating-ul, reducerea(daca exista), promotia(daca exista) si disponibilitatea
- butonul adauga in cos este prezent
- relevanta rezultatelor cautarii este semnalizata grafic la nivelul fiecarui produs
- numarul rezultatelor gasite este afisat
- coloana stanga este folosita pentru afisarea categoriilor, fara nici o legetura cu cautarea in sine
- categoriile ce contin produse corespondente cautarii sunt afisate in zona de maxima vizibilitate, deasupra grid-ului
- nu sunt sugerati termeni asemantori pentru o noua cautare
- exista un sistem de paginare a rezultatelor, prezent atat in zona de header cat si footer
- sub fiecare rezultat este afisata o mica lista de date tehnice, tocmai pentru a spori relevanta rezultatului si a scurta distanta pana in cosul de cumparaturi
- nu exista un sistem de sortare/rearanjare a rezultatelor
- utilizeaza un layout tip grid, cu un singur produs pe rand, asigurand astfel o buna vizibilitate produselor afisate
- fiecare rezultat are afisat pretul si prezenta in stoc
- butonul adauga in cos este prezent
- coloana stanga este folosita exclusiv pentru afisarea categoriilor, fara nici o legatura cu cautarea in sine
- categoriile ce contin produse corespondente cautarii sunt afisate in zona de maxima vizibilitate, deasupra grid-ului (in acest caz nu este afisat acest amanunt dar la alte cautari similare respectivul filtru si-a facut aparitia)
- nu este afisat numarul rezultatelor gasite
- nu sunt sugerati termeni asemantori pentru o noua cautare
- nu exista un sistem de paginare a rezultatelor, toate rezultatele fiind livrate intr-o singura pagina
- sub fiecare rezultat este afisata o mica lista de date tehnice, tocmai pentru a spori relevanta rezultatului si a scurta distanta pana in cosul de cumparaturi
- nu exista un sistem de sortare/rearanjare a rezultatelor
nota: exista posibilitatea ca printre produsele afisate in urma cautarii sa nu existe niciunul redus sau aflat la promotie si in concluzie argumentele in cauza sa nu fie afisate.
- utilizeaza un layout tip grid, cu un singur produs pe rand, asigurand astfel o buna vizibilitate produselor afisate
- ofera posibilitatea vizualizarii rezultatelor atat sub forma de list cat si sub forma de grid
- afisarea default contine 48 de produse/pagina dar exista optiunea de a dubla numarul, la 96
- fiecare rezultat are afisat pretul, reducerea(daca exista), promotia(daca exista) si prezenta in stoc – sub diverse forme de disponibilitate
- butonul adauga in cos nu este prezent
- este afisat numarul total al rezultatelor gasite
- coloana stanga este folosita exclusiv pentru filtrarea complexa a rezultatelor, cu semnalizare numerica a numarului de produse din fiecare categorie ce detine astfel de intrari, sortare pe brand, niveluri de pret, rating, si argumente legate de aspect
- nu sunt sugerati termeni asemantori pentru o noua cautare
- exista un sistem de paginare a rezultatelor, prezent atat in zona de header cat ci in cea de footer
- atat in footer cat si in header exista un sistem de rearanjare/sortare a rezultatelor in functie de pret, rating, top vanzari, noutate, alfabet
Toate exemplele utilizate mai sus au notorietate. Ca fac sa nu uz de anumite metode de sortare sau filtrare, ca afiseaza sau nu detalii din istoria sau descrierea unui produs, tine de decizia fiecaruia. Totusi, judecand in ansamblu, va puteti face o imagine corecta vizavi de ce anume ar trebui sa contina pagina de rezultate.
Si fie ca optati optati pentru un model sau altul, tineti minte ca pagina in sine o construiti pentru useri si implicit pentru nivelul lor.
Iar simplu, complicat, firesc, elaborat, detaliat devin cuvinte cheie.
ai 60 de secunde! convingi?
In: arhitectura/ design/ optimizare 9 Feb
Presupunand ca ai doar 60 de secunde pentru a convinge pe cineva ce tocmai ti-a calcat pragul magazinului, ce ii comunici mai intai?
Nielsen spune ca 79% din vizitatorii unui website nu citesc, scaneaza. Afirmatia este generala si relativ veche(1997) dar se preteaza uimitor in ecommerce. Nu numai pentru ca in esenta si un magazin online este un website, ci pentru ca mai mai mult ca oricand aici abunda informatia.
Vizitatorul este bombardat de un volum imens de text si poze si este extrem de greu sa reuseasca aprofundarea a mai mult de 3-4 mesaje intr-un timp scurt. In concluzie, filtreaza pe cat posibil elementele ‘inutile’ din punctul lui de vedere… oprindu-se la ceea ce considera a fi important.
Si in majoritatea cazurilor definita de important contine:
- imagini mari, clare, sugestive
- paragrafe subliniate si potentate grafic (pret, proprietati produs, reduceri, promotii)
- mesaje scurte, la obiect, semnalizate grafic cat mai puternic
- 2-3 cuvinte puternice din frazele lungi
Piramida Inversata
Realitatea face ca scenariul mai sus descris sa se potriveasca perfect notiunii de piramida inversata, extrem de utilizata in topica constructiei unui articol. In esenta aceasta sustine ca un articol ar trebui inceput cu concluzia, continuat cu datele problemei si incheiat cu detalii minore, generale.
Transpunand acest model in arhitectura unei pagini, in combinatie cu tiparul unui proces de scan(F-shape) vei identifica schema ierarhica(pe scala de importanta) a zonelor unde atentia este distribuita.
Utilitate
La ce foloseste tot acest proces? Nimic mai simplu, iti comunica ce zone din magazinul tau merita cea mai mare atentie, in ce fel se construieste un landing page si ce elemente sa folosesti pentru a capta atentia si a retine userul.
Exemplele de mai jos sunt mai mult decat sugestive.
target.com – foloseste in frontpage un modul tip self-promo, cu continut vizual puternic si sugestiv, imbinat cu un mesaj text simplu si eficient, scos in evidenta prin natura font si culoare; in plus, comunica in zona de body/mijloc principalele categorii informand userul ce contine magazinul in cauza.
gap.com – foloseste in frontpage un modul tip self-promo, cu continut vizual puternic si sugestiv combinat cu un mesaj text ce face trimitere la istoria si awarness-ul brand-ului in cauza; zona de mijloc este utilizata pentru a sublinia o subcategorie.
In ambele cazuri imaginile sunt folosite pentru a da credibilitate mesajului, textul este coerent si simplu, face uz din plin de cuvinte cheie, linkurile sunt comunicate vizibil si intuitiv iar grafica este exceptionala.
Mai mult de atat, indiferent de rapiditatea procesului de scanare o mare parte din mesajul comunicat este retinut, tocmai prin simplitatea lui.
Faceti un test – priviti atent fiecare poza in parte, inchideti ochii si ganditi-va ce anume ati retinut.
Si a durat mai putin de 60 de secunde.
Ati fost convinsi?
three-click rule: daca un vizitator nu isi poate atinge tinta din maxim 3 click-uri, cel mai probabil frustrarea pune stapanire pe el si paraseste website-ul/magazinul.
Manager de magazin online fiind, tiparul ideal pe care merita sa proiectezi arhitectura navigarii ar trebui sa foloseasca din plin regula celor trei click-uri. Aici, ultimul lucru pe care ti-l doresti este sa plictisesti userul si ca atare faci eforturi sa il duci cat mai repede acolo unde vrea sa ajunga.
Din nefericire, desi three-click rule se verifica si este 100% functionabila in termeni generali, este extrem de greu de aplicat in ecommerce. Mai precis, intr-un magazin ce ofera un nomenclator de peste 10.000 de produse, toate active, este imposibil sa poti face asta. In peste 90% din cazuri, sunt necesare mai mult de 3 click-uri pentru a ajunge in pagina de produs. Pentru ca exceptand cautarile focusate, numarul mare de intrari te obliga la aplicarea de multiple filtre si paginarea listing-ului. Te sileste sa inventezi, sa scalezi procesul, urmand o linie logica.
Grafic, scenariul “calatoriei” unui user catre product_page arata cam asa, zona de filtrare reprezentand scalabilitatea regulii mai sus mentionate.
In fata unui astfel de traseu posibil, iti pui intrebarea fireasca – parasesc userii magazinul daca nu ajung din 3 click-uri in pagina dorita? Ei bine, nu.
Cat timp fiecare pas al navigarii are un sens, semnalizand corect o etapa logica, fireasca, user-ul in cauza va merge mult mai departe de 3 click-uri. E un risc asumat, cu argumente pro sustinute de realitate.
Asta nu inseamna ca regula in cauza trebuie ignorata. Nicidecum. Cu cat mai putine click-uri cu atat mai bine.
Si practica o dovedeste.
Spre exemplu, daca vreau sa imi cumpar un mouse Microsoft de la unul din etailerii pe care ii frecventez, trebuie sa fac urmatorii pasi.
emag: periferice > mouse > filtru microsoft > mouse ….
pcfun: periferice ( sau mai mult) > mouse > filtru microsoft > mouse ….
Sau, presupunand ca imi doresc o anumita carte… si nu stiu exact cum se numeste …
amazon: books > business & inventing > economics > carte …
In toate cele 3 cazuri, este un traseu normal si firesc, ma conformez si imi insusesc directia de navigare rapid. Numarul de click-uri este direct influentat de ce anume vreau sa gasesc si in cat timp reusesc sa fac acest lucru. Frustrarea vine din dificultatea procesului in sine, nicidecum din numarul de click-uri. Daca fiecare pas reprezinta o etapa logica si firesc imi este oferita o posibilitate de scurta distanta pana la locul dorit, eu ca user, sunt multumit.
Concluzia este ca three-click rule nu este ceva statutar si definitiv ci mai degraba un tipar de la care se porneste in “desenarea” procesului de navigare. Nu numarul de click-uri este problema reala pentru un user ordinar ci mai degraba daca reuseste sa gaseasca ceea ce cauta intr-un mod elegant, organizat, usor si relativ rapid.
- Ovidiu Daianu: da ionut, perfect de acord cu tine - tu esti clientul si compania trebuie sa repete comanda, sa te s [...]
- ionut: @Tibi - e ok alternativa propusa de tine dar in cea ce ma priveste asta presupune sa fac aceeasi ope [...]
- Tibi: Ok, pentru asta poti sa iti salvezi cosul si sa il folosesti ori de cate ori ai nevoie! Este o al [...]
- add: Cred ca nu ne ajuta mentalitatea, pe mine ma sperie recurenta, abonamentele, cheltuielile obligatori [...]
- uberVU - social comments: Social comments and analytics for this post... This post was mentioned on Twitter [...]
- aproape aceeasi comanda
- buy more, save more – sau cum sa folosesti eficient un plafon de comanda
- mailul de multumire
- recomandarea, instrumentul ce ar trebui sa vanda
- ce faci cu o promotie?
- cel mai bun/mic pret garantat
- gratis, reducere, discount, promotie – cuvinte grele
- 5 cautari simple
- ai 60 de secunde! convingi?
- la tinta in 3 click-uri. un mit?
categorii
- advertising (2)
- arhitectura (23)
- bulk (9)
- cos cumparaturi (6)
- design (7)
- ecommerce (6)
- ecommerce.ro (4)
- email marketing (7)
- ezilla (1)
- internet (1)
- logistica (7)
- o idee pe zi (11)
- optimizare (24)
- politica de preturi (3)
- reduceri (3)
- search engine marketing (1)
- search engine optimization (3)
- shop marketing (13)
- usability (19)