Tiparul unei conversii
Ca sa intelegi mai bine, imagineaza-ti conversia ca un proces mental, similar formulei de mai jos.
Definitia este mai degraba informativa decat exacta dar se pliaza perfect pe comportamentul unui vizitator ordinar.

sursa: marketingexperiments.com

Un potential client trebuie sa fie motivat pentru a ramane in pagina in care a aterizat(m), trebuie sa fie intampinat cu un mesaj clar si valoros(v), sa aiba posibilitatea de a castiga ceva, de a primi un cadou/incentive(i), intrucat cu siguranta va porni de la o baza de opozitie/friction(f) in momentul in care ii vei cere sa introduca date personale/anxietate(a).

Si cum fiecare client da o nota personala acestei formule si numarul de conversii dicteaza succesul paginii in care se petrece actiunea, este imperativ sa reusesti sa raspunzi la cateva intrebari:

• cum a ajuns la tine pe site(sursa) ?
• de ce este la tine pe site(motivatia) ?
• atunci cand este cazul, ce solidifica decizia achizitiei ?
  

Coerenta raspunsurilor iti va permite sa servesti continutul optim pentru fiecare tip de user. Caci in definitiv aici sta cheia – un landing page de succes este unul care se pliaza perfect pe motivatia si dorintele potentialului client.
Si servind mereu acelasi ‘ecran ‘nu vei face decat sa ratezi o vanzare dupa alta. In mod repetat. Caci diversitatea motivatiilor si dorintele este data de tipurile de clienti existenti in targetul tau.

Cum a ajuns pe site?
Sa afli cum cineva a ajuns pe site-ul tau este cu siguranta cea mai usoara parte a procesului, caci web analytics iti sta la dispozitie. Tot ce trebuie sa faci este sa urmaresti canalele din care provin vizitatorii tai.

• direct
• seo
• comparator de preturi
• referinte bloguri si forumuri
• marketing afiliat
• campanie advertising – ppc, contextuala, bannere …etc
• mailing – newsletter sau forwarding
• social media – referinte date de “avocatii” tai

Sursele pot fi multiple, dar cel mai probabil lista de mai sus contine zonele de provenienta cele mai des intalnite. Si fiecare zona spune multe despre motivatia potentialului cumparator, schita de landing page pentru fiecare caz capatand contur…

De ce este la mine pe site?
Poate cea mai importanta etapa in ceea ce priveste motivatia, fiind in esenta cea care subliniaza decizia ce sta la baza “aterizarii” in landing page-ul oferit.
Multimea de raspunsuri posibile este de-a dreptul impresionanta, dar cele mai intalnite cu siguranta cuprind si …

• cautam un produs pe google si … / research
• pentru a compara preturi … /research
• am venit dand click pe un link din newsletter / motivare
• pentru a folosi un cupon primit cadou / feedback politica atragere useri noi
• din greseala /valoare monetizabila mica
• am dat click pe un link dintr-o retea social /spread
• doresc sa-mi cumpar ceva / target direct

…
Fiecare raspuns deschide noi linii in constructia landing page-ului ideal, valoarea fiecarei motivatii fiind o mica mina de aur ce poate fi exploatata.
Tot ce iti ramane de facut este sa reusesti sa intelegi decizia fiecarui segment reprezentativ.
Este greu sa raspunzi exact in aceasta privinta fara un mic studiu onsite, dar chiar si in lipsa lui poti extrapola si contura tipuri de comportament coreland anumite optiuni cu sursa de provenienta.
Pentru cei care vin din retelele social poti contrui landing page-uri ce pun accent pe oferta de ultim minut, mai mult decat pretabile pentru retransmitere, pentru cei care vin din newsletter poti oferi o pagina ce prezinta produsul click-uit si un cross-selling inteligent… samd.
Odata contruit un tipar de baza, repetitia si numar de conversii il vor rafina aproape de la sine.
In plus, un sistem inteligent de cookie-uri iti poate recunoaste toti potentialii clienti care sunt la a 2-a, a 3-a … vizita.
Ceea ce inseamna un punct de plecare exceptional pentru solidificarea unei dorinte de cumparare.

Atunci cand este cazul, ce solidifica decizia achizitiei ?
Sa ii oferi unui anumit tip  de client exact informatia de care are nevoie, imaginile ce il pot convinge, reducerile sau pretul bomba ce cu siguranta il transforma in cumparator nu este o arta ci mai degraba rezultatul unei munci sustinute. Inseamna mai precis transmiterea mesajului cheie la momentul oportun.
Si indiferent ca este de natura financiara, emotionala sau descriptiva, rolul de ‘trigger’ il face poate cel mai important in formula unei conversii.

• cadouri
• reduceri
• sistem de bonusare
• transport gratuit in ambele directii
• garantie extinsa
• pretul bun
• informatia competenta
• imaginile detaliate, convingatoare vizavi de specificatiile produsului

Lista prezentata este minimala, intrucat aceasta parte poate contine toate instrumentele de marketing ale unui magazin online.
Nu exista nici-un dubiu ca oricare dintre ele da rezultate, dar departajarea si numarul superior de conversii este dat de corelarea recompensei cu traseul “de unde – de ce” si constructia unui landing page corespondent, gata sa puna in zona de maxima vizibilitate mesajul cheie.

Sa te rezumi la a oferi linkuri directe intregii plaje de clienti din targetul tau este o greseala. Sa fii multumit servind acelasi design, la fel.
Sa servesti acelasi continut si acelasi mesaj ignorand sursa si motivatia vizitatorului inseamna de fapt ca nu ai inteles mai nimic din potentialul instrumentului pe care spui ca il stapanesti…

tweet me

Global, indiferent de natura recomandarilor, aceste se pot clasifica in:

• produse/servicii complementare
• produse/servicii puternice (pret bun, calitate exceptionala, top vanzari) dar fara legatura directa
• produse/servicii proaspat vizitate, cumparate
• produse/servicii strans legate prin apartenenta la o clasificare sau cu o oarecare similaritate

Cateva exemple ce fac uz din plin de lista de mai sus.

emag.ro

Emag – recomandare in pagina de categorie – cumpara un laptop impreuna cu sistem de operare la un pret convenabil

Emag – recomandari in pagina de produs – accesorii si produse compatibile

Emag opteaza pentru varianta recomandarilor complementare, folosind-o atat in listing-ul de categorie cat si in pagina de produs. Vanzarea incrucisata este construita atat pe o recomandare bazata pe un pret special cat si pe o vasta oferta de accesorii si produse compatibile.
Mai exact, cumparatorului i se ofera aparent orice produs conex ce are legatura cu potentiala sa achizitie, userul fiind pe de-o parte informat despre compatibilitate precum si focusat pe un anumit segment de produse.

fungift.ro

Fungift – recomandari in pagina de produs – cadouri asemanatoare
Fungift ofera recomandari in pagina de produs, facand uz de apartenenta la o oarecare clasificare. Vizitatorului i se ofera optiunea de a mari valoarea din cosul de cumparaturi, punandu-se accent puternic pe diversitate.

amazon.com

Amazon – recomandari in pagina de produs – pachet special oferit sub titulatura “cumparate des impreuna”
Amazon foloseste un mic artificiu de marketing, facand trimitere directa la frecventa cu care au fost cumparate anumite produse complementare si etaland un pret special. In plus, intr-o zona distincta foloseste standard-ul “customers also bought” incercand sa puna bazele unui sentiment de familiaritate, de comun, de asociere si selectie naturala facuta de catre clienti.  Recomandarile sunt facute in pagina de produs.

pcfun.ro

Pcfun – recomandari in pagina de produs – cumpara laptop impreuna cu sistem de operare la un pret special

Pcfun – recomandari in pagina de cos – produse conexe
Pcfun foloseste sistemul de recomandare in pagina de produs si in cosul de cumparaturi, metodele alese fiind similare celor utilizate de competitorul sau direct – emag; produse complementare la un pret special si lista de produse conexe cu puternic accent pe accesorizare. Pe langa posibilitatea de a executa toate cumparaturile in acelasi loc, userul este informat despre compatibilitate si diversitate.

target.com

Target – recomandari bazate pe statistica cumparaturi
Target pune accentul putenic pe statisca si potentialul acesteia de a convinge un vizitator nehotarat. Argumente de genul – 96% au cumparat produsul afisat in aceasta pagina – au rolul de a potenta vandabilitatea produsului si de a crea un sentiment de apartenenta la un grup. In plus se incearca conturarea traseului, prin afisarea unor produse ce se presupune ca ar fi fost vizualizate de utilizatori cu comportament sau preferinte similare.
Recomandarile sunt facute in pagina de produs.

Toate exemplele de mai sus sunt alese dintr-un motiv anume – folosesc din plin sistemul de recomandari intr-un stil propriu si este evident ca dincolo de aparenta automatizare in arhitectura procesului de cross-sell, recomandarile se bazeaza pe un tipar si nu in ultimul rand pe statistica.
Spre exemplu, este naiv sa crezi ca o matrice de produse tip “also viewed” sau “also bought” este generata automat, fara o periere prealabila, pentru simplul fapt ca in 2010, random sau afisarea la intamplare este depasita, fiecare comerciant incercand sa scoata cat mai mult din potentiala “aventura” a unui vizitator in magazinul sau.

Construite corect, recomandarile functioneaza si pe alocuri fac furori. In concluzie, de ce ai lasa intamplarea sa hotarasca in locul tau?

tweet me

Ce faci cu o promotie?
In ecommerce.ro, de cele mai multe ori promotia o intalnesti in home page (top position – bannerul mare ce troneaza si acapareaza privirile la intrare) sau intr-o categorie speciala in cazul in care aceasta exista.
In prima varianta este enuntata vizual, cu o grafica plina de call to action dar care sufera de “depresia” click-ului. Mai simplu, dai click si landing page este absolut normal – o pagina de produs sau un listing selectat, fara nici un mesaj grafic sau text ce ar trebui sa preia si sa sustina curiozitatea vizitatorului.
In cea de a doua, in cele mai dese cazuri, un mic buton text aflat in header sau footer iti semnalizeaza ca exista si asa ceva. Si atat, click-ul fiind urmat de un listing ordinar, fara nimic special menit sa transporte potentialul cumparator in pagina de produs sau chiar in cart.

Ambele variante functioneaza, dar ROI ar fi vizibil mai mare daca in loc de o strategie tip point & click (punem produsul la promotie) s-ar construi elaborat pe aceasta tema, facandu-se uz de toate instrumentele care pot monetiza o promotie.

Spre exemplu, cu o promotie poti face urmatoarele:

• o campanie pe homepage – banner mare sau overlayer
• pozitionare top page in listing de categorie
• cross selling in paginile de produs sau cart
• o campanie de marketing afiliat
• un articol pe blogul propriu
• o campanie Adwords
• o campanie pe cuvinte sponsorizate
• o campanie de bannere
• o campanie de email marketing – eventual targetata special
• un feed special pentru promotii
• o campanie de advertising offline

Si lista poate continua, variantele utile mergand pana in inima retelelor de socializare. In toate insa, pagina de landing ar trebui sa aiba aceeasi natura ca si promotia – festiva, plina de mesaj comercial si call to action…etc.
Mai mult, variantele de mai sus insumate pot creiona o strategie imbatabila, folosite concentrat si regulat aducand crescand veniturile substantial.
Ecommerce.ro da si exemple fericite care desi se feresc sa dea lectii, de multe ori impresioneaza prin calitate si substanta: newsletter-ul emag, feed-ul si strategia de comunicare fungift samd.
De cele mai multe ori insa, acestea sunt doar sporadice, marea masa raspunzand la intrebarea “ce faci cu o promotie?” singular, fara o imagine concreta asupra potentialului.

Daca aveti exemple, va astept.

tweet me

Presupunand ca ai doar 60 de secunde pentru a convinge pe cineva ce tocmai ti-a calcat pragul magazinului, ce ii comunici mai intai?

Nielsen spune ca 79% din vizitatorii unui website nu citesc, scaneaza.  Afirmatia este generala si relativ veche(1997) dar se preteaza uimitor in ecommerce. Nu numai pentru ca in esenta si un magazin online este un website, ci pentru ca mai mai mult ca oricand aici abunda informatia.
Vizitatorul este bombardat de un volum imens de text si poze si este extrem de greu sa reuseasca aprofundarea a mai mult de 3-4 mesaje intr-un timp scurt. In concluzie, filtreaza pe cat posibil elementele ‘inutile’ din punctul lui de vedere… oprindu-se la ceea ce considera a fi important.

Si in majoritatea cazurilor definita de important contine:

• imagini mari, clare, sugestive
• paragrafe subliniate si potentate grafic (pret, proprietati produs, reduceri, promotii)
• mesaje scurte, la obiect, semnalizate grafic cat mai puternic
• 2-3 cuvinte puternice din frazele lungi

Piramida Inversata
Realitatea face ca scenariul mai sus descris sa se potriveasca perfect notiunii de piramida inversata, extrem de utilizata in topica constructiei unui articol. In esenta aceasta sustine ca un articol ar trebui inceput cu concluzia, continuat cu datele problemei si incheiat cu detalii minore, generale.

Transpunand acest model in arhitectura unei pagini, in combinatie cu tiparul unui proces de scan(F-shape) vei identifica schema ierarhica(pe scala de importanta) a zonelor unde atentia este distribuita.

Utilitate
La ce foloseste tot acest proces? Nimic mai simplu, iti comunica ce zone din magazinul tau merita cea mai mare atentie, in ce fel se construieste un landing page si ce elemente sa folosesti pentru a capta atentia si a retine userul.

Exemplele de mai jos sunt mai mult decat sugestive.

target.com – foloseste in frontpage un modul tip self-promo, cu continut vizual puternic si sugestiv, imbinat cu un mesaj text simplu si eficient, scos in evidenta prin natura font si culoare; in plus, comunica in zona de body/mijloc principalele categorii informand userul ce contine magazinul in cauza.

gap.com – foloseste in frontpage un modul tip self-promo, cu continut vizual puternic si sugestiv combinat cu un mesaj text ce face trimitere la istoria si awarness-ul brand-ului in cauza; zona de mijloc este utilizata pentru a sublinia o subcategorie.

In ambele cazuri imaginile sunt folosite pentru a da credibilitate mesajului, textul este coerent si simplu, face uz din plin de cuvinte cheie, linkurile sunt comunicate vizibil si intuitiv iar grafica este exceptionala.
Mai mult de atat, indiferent de rapiditatea procesului de scanare o mare parte din mesajul comunicat este retinut, tocmai prin simplitatea lui.
Faceti un test – priviti atent fiecare poza in parte, inchideti ochii si ganditi-va ce anume ati retinut.
Si a durat mai putin de 60 de secunde.
Ati fost convinsi?

tweet me

three-click rule: daca un vizitator nu isi poate atinge tinta din maxim 3 click-uri, cel mai probabil frustrarea pune stapanire pe el si paraseste website-ul/magazinul.

Manager de magazin online fiind, tiparul ideal pe care merita sa proiectezi arhitectura navigarii ar trebui sa foloseasca din plin regula celor trei click-uri. Aici, ultimul lucru pe care ti-l doresti este sa plictisesti userul si ca atare faci eforturi sa il duci cat mai repede acolo unde vrea sa ajunga.

Din nefericire, desi three-click rule se verifica si este 100% functionabila in termeni generali, este extrem de greu de aplicat in ecommerce. Mai precis, intr-un magazin ce ofera un nomenclator de peste 10.000 de produse, toate active, este imposibil sa poti face asta. In peste 90% din cazuri, sunt necesare mai mult de 3 click-uri pentru a ajunge in pagina de produs. Pentru ca exceptand cautarile focusate, numarul mare de intrari te obliga la aplicarea de multiple filtre si paginarea listing-ului. Te sileste sa inventezi, sa scalezi procesul, urmand o linie logica.

Grafic, scenariul “calatoriei” unui user catre product_page arata cam asa, zona de filtrare reprezentand scalabilitatea regulii mai sus mentionate.

In fata unui astfel de traseu posibil, iti pui intrebarea fireasca – parasesc userii magazinul daca nu ajung din 3 click-uri in pagina dorita? Ei bine, nu.
Cat timp fiecare pas al navigarii are un sens, semnalizand corect o etapa logica, fireasca, user-ul in cauza va merge mult mai departe de 3 click-uri.  E un risc asumat, cu argumente pro sustinute de realitate.
Asta nu inseamna ca regula in cauza trebuie ignorata. Nicidecum. Cu cat mai putine click-uri cu atat mai bine.

Si practica o dovedeste.
Spre exemplu, daca vreau sa imi cumpar un mouse Microsoft de la unul din etailerii pe care ii frecventez, trebuie sa fac urmatorii pasi.
emag: periferice > mouse > filtru microsoft > mouse ….
pcfun: periferice ( sau mai mult) > mouse > filtru microsoft > mouse ….

Sau, presupunand ca imi doresc o anumita carte… si nu stiu exact cum se numeste …
amazon: books > business & inventing > economics > carte …

In toate cele 3 cazuri, este un traseu normal si firesc, ma conformez si imi insusesc directia de navigare rapid. Numarul de click-uri este direct influentat de ce anume vreau sa gasesc si in cat timp reusesc sa fac acest lucru. Frustrarea vine din dificultatea procesului in sine, nicidecum din numarul de click-uri. Daca fiecare pas reprezinta o etapa logica si firesc imi este oferita o posibilitate de scurta distanta pana la locul dorit, eu ca user, sunt multumit.

Concluzia este ca three-click rule nu este ceva statutar si definitiv ci mai degraba un tipar de la care se porneste in “desenarea” procesului de navigare. Nu numarul de click-uri este problema reala pentru un user ordinar ci mai degraba daca reuseste sa gaseasca ceea ce cauta intr-un mod elegant, organizat, usor si relativ rapid.

tweet me

Asadar, 3 exemple de butoane – tipologie NU CUMPARA | estetica: 0, call 2 action: 0

Toate cele 3 variante si in special primele 2 n-au nimic propriu. Nu semnalizeaza nimic, nu fac uz de un cod de culoare din gama de atentionare si cu greu se straduiesc sa transmita un mesaj. Si acela fiind alterat si subminat pe cat posibil – “apasand aici cumperi” – o actiune primara cu un continut simplu.

Si totusi, posesorii vand iar intrebarea vine firesc – de ce? Mai mult, supravietuiesc si nu simt nevoia de schimbare. Gusta si din profit deseori.  Asta in comparatie cu multe magazine care desi posesoare a unui design impecabil si cu ceva istorie pe piata, plang in fata inbox-ului gol.

IQ, teste
Totul porneste de la userii ce populeaza nisa in care functionezi. De la teste ca sa sa fiu mai exact. Proprietarii ce au avut sansa/curajul sa faca un test live cu 5,10 … useri ordinari, alesi aleator dintr-un segment bine definit, stiu despre ce vorbesc. La propriu, la un moment dat devine dureros sa vezi ca noptile nedormite pentru a scoate ce e mai bun dintr-o idee sunt calcate in picioare in cateva secunde. Caci userul urmeaza o logica proprie, greu de ‘desfacut’.

Ideea sta in faptul ca majoritatea celor care construiesc un business ecommerce pornesc de la premisa unui standard impus de educatie, baza pe care se poate construi procesul de invatare al unei noi tehnologii. Spuneti-i daca vreti IQ…
Si abordarea asta este gresita.
Daca ai studiat nisa in care vrei sa iti cladesti afacerea, atunci cu siguranta ai o buna imagine asupra cui vrei sa vinzi. Iar arhitectura si complexitatea vor fi  construite ca atare.

Daca merge, de ce l-as schimba?
Nimic mai corect. A schimba ceva ce functioneaza este de cele mai multe ori o greseala. Si in realitate, este de 10 ori mai greu sa faci un update la ceva functionabil decat la ceva neproductiv. Pentru ca baza de plecare are alta dimensiune. Unde mai pui ca in cele mai multe cazuri, update-urile nu produc efectul scontat.

Nu agreez deloc exemplele de mai sus si de ceva timp imi pun saptamanal intrebarea cum de mai merg. Pentru ca in principiu contrazic tot ceea ce stiu. De fiecare data descopar un mic amanunt de-a dreptul delicios. Aproape mereu, populeaza zonele comunitate, obisnuita, disponibilitate, fler.

tweet me

Si fie ca este vorba de de homepage, pagina de produs sau pagina de categorie, o reducere trebuie afisata si potentata. Are rolul de  transforma vizitatorul in cumparator si conversia poate fi uimitoare.
Trei argumente altereaza insa gradul de convingere al unei reduceri: pozitionare, aspect si natura.
Mai jos, cateva exemple despre cum folosesc diversi etaileri cele 4 argumente ale unei reduceri.

Amazon.com – in homepage sau listing de categorie, pretul dupa discount este afisat sub forma de text, intr-un cod de culoare diferit de cel standard, fontul fiind bolduit. Vizibilitatea este medie, reducerea nu sparge deloc “monotonia” listing-ului. Etailer-ul in cauza opteaza pentru afisarea si semnalizarea de reducere prin postarea pretului vechi taiat si amplasarea in proximitate a pretului nou, ignorand sistemul procentual. (37% in cazul de fata)

Vexio.ro – pretul dupa discount este afisat sub forma de text, cu un mic suport grafic pe fundal pentru potentare. Vizibilitatea este medie-crescuta. Sublinierea reducerii se face comparativ, prin afisarea pretului vechi taiat, intr-o culoare distinca si amplasarea in proximitate a pretului nou. Sistemul procentual este ignorat.

Emag.ro – pretul dupa discount este afisat sub forma de text, avand in imediata apropiere si procentul cu care se face reducerea. In plus, etailer-ul in cauza grupeaza toate amanuntele argumentului pret intr-o zona restransa, pentru o mai buna focalizare. Sublinierea reducerii se face comparativ, prin utilizarea de contrast si culoare. Taierea si estomparea pretului vechi impreuna cu afisarea procentului intr-o culoare aparte sunt suportul pentru noul pret.

Librarie.net – similar modelului amazon.com, reducerea este enuntata prin afisarea celor 2 preturi, vechi si nou si utilizarea codului de culoare. Sistemul procentual este ignorat.

Thesource.ca – pretul dupa discount este afisat sub forma de text, facandu-se uz de sistemul comparativ vechi-nou, cu suport grafic important pe fundal pentru ambele variante. Potentarea se face atat prin cod de culoare cat si prin folosirea marimii si naturii fontului. Sistemul procentual este ignorat.
Culorile sparg monotonia listing-ului, constrastul semnalizand perfect si atragand atentia vizitatorului asupra “etichetei” in cauza.

Logica unui tipar de afisare se masoara in productivitate. In cazul reducerii, in numar de vanzari ale produsului care face obiectul acestui proces.
Si orice vanzare este influentata de pozitionare, aspect si natura.
Pentru reducere asta inseamna – unde anume o afisez, in ce fel o afisez, o afisez ca numar rezultat sau/si procentual.

tweet me

Exista o regula nescrisa in design-ul web care spune ca jocul proportiilor in elementele folosite este extrem de important pentru usability si va conta foarte mult economia navigatiei. Incipient, la nivel de constructie, din motive de vizibilitate, marimea fontului ales pentru un titlu sau un pret este capitala.
Densitatea paginii, dinamica ei … si cam tot ce intra la capitolul grad de utilizare, vor fi influentate in primul rand de cele 2 elemente.
Asta pentru ca ele vor fi focusate incipient.
Si daca la momentul implementarii viziunea viitorului proprietar implica si notiunea de optimizare pentru motoarele de cautare, atunci unul din cei 2 mici “eroi” va trebui ajustat putin.
Cum? Urmariti cele 3 exemple de mai jos.

target.com
- titlu -  H1, font marime mare, pozitionare excelenta in de vizibilitate maxima, contrast puternic
- pret – font marime mare(22px), culoare puternica, contrast maxim, vizibilitate excelenta

amazon.com
- titlu – H1, font marime medie, pozitionare in cea mai buna zona de focus, vizibilitate buna, contrast puternic
- pret – font marime medie ce prin jocul proportiilor in raport cu ‘vecinii’ de rand iese in evidenta, culoare medie-puternica, contrast bun, vizibilitate excelenta

zappos.com
- titlu – H1, font marime medie-mica, pozitionare in coltul din stanga sus, in zona de maxima vizibilitate, constrast bun
- pret – font marime medie-mica ce prin pozitionare si lipsa de continut in jurul sau iese in evidenta, culoare puternica, vizibilitate excelenta

Toate cele 3 exemple sunt construite pe o reteta de succes, combinand argumentele seo cu usability. Nu in ultimul rand, design-ul simplist si aerisit potenteaza cele 2 caractere principale, dandu-le putere si greutate in economia paginii. Altfel spus, facandu-le imposibil de ratat.

Important de retinut este ca la reteta in cauza s-a ajuns dupa multiple teste. Ca si cum ai face un casting pentru Starsky si Hutch, incercand sa gasesti cei mai buni actori pentru a interpreta cele 2 roluri.
Orice ai construi, testeaza pe useri. Intai cu 5, apoi fa eforturi si mareste numarul. Difersifica profilul userului si testeaza din nou.
Rezultatul va fi definitoriu.

tweet me

Un client de top poate fi identificat analizandu-i istoria, valoarea cumparaturilor si frecventa achizitiilor.

Fiecare client este important pentru orice magazin online, indiferent de natura si marimea lui. Segmentandu-ti baza de date in functie de istoric, frecventa cumparaturilor si valoarea lor vei putea sa punctezi si sa exploatezi rapid capitolele relevanta si personalizare.
Spun asta pentru ca fiecare client merita tratat pe considerente calitative conform etapei din “ciclul de viata” in care se afla. Intelegand cum si cand un user interactioneaza cu ecommerce-ul tau si in speta cu produsele pe care le expui, vei putea sa localizezi exact zona de relevanta in care se regaseste. Marcand fiecare etapa din acest ciclu, abordarea si metoda de comunicare vor fi mult mai usoare, imbunatatind si solidificand relatia.
Realitatea spune ca investitia in personalizare, promotii si comunicare depinde de gradul fiecarui client.

Spre exemplu, o analiza atenta iti poate spune ca un client ce executa mai mult de 4 achizitii anual este mult mai valoros in timp decat unul care comanda o singura data dar de o valoare superioara. Cultivand acest segment de cumparatori prin fidelizare si un serviciu de suport excelent nu vei avea decat de castigat. Nu are rost sa il bombardezi cu mesaje inutile, punandu-l in acelasi mailing grup cu un user nou venit. Oportunitatea in ceea ce-l priveste nu sta numai in viitorul profit ce cu siguranta il va genera ci si in referintele pe care le va da despre tine. Client-ul in cauza este de fapt de mult timp agentul tau …
La fel de important este sa identifici clientii ordinari ce nu au potential de dezvoltare. Cheltuiala si efortul depus cu acest segment vor altera abilitatea ta de a cultiva noi useri cu potential atractiv.
ex: un client ce a executat o comanda, anuland-o ulterior; in mod repetat.

Companiile de direct mailing au o tehnica din care se pot invata multe.  Dupa impartirea bazei de date in 10 grupuri egale, se noteaza fiecare segment in functie de potentialul profit.
Odata segmentarea executata, datele sunt incorporate in previziuni, selectie produse, logistica inventarului si decizii vizavi de promotii.
Procesul in cauza il poti adapta usor unui ecommerce. Si functioneaza, caci relevanta si personalizarea sunt termeni comuni, generatori de profit.

Sa ai o relatie excelenta cu cumparatorii depinde mai mult de cum abordezi diferentele dintre ei decat de care sunt diferentele. O relatie perfecta nu este definita de gasirea partenerului ideal ci mai degraba de a fi partenerul ideal.

tweet me

Prima pagina a unui magazin online este vitrina, punctul de plecare al relatiei cu potentialul cumparator. Orice imbunatatire a acestei zone prin evidentierea elementelor cheie ii va creste gradul de utilizare si implicit valoarea business-ului.

La prima vedere, sa construiesti prima pagina a unui ecommerce este usor. Asa ar raspunde, poate 70% din managerii de astfel de proiecte daca i-ai suna.
Nimic mai corect, caci aparent daca ai o structura bine definita, e la indemana sa afisezi vandabilul, promotiile sau un program de fidelizare in zona cea mai fierbinte – mare, vizibil si eventual indeajuns de colorat incat sa indemne userul sa faca ceva…
Problema majora in ceea ce priveste gradul de utilizare este ca oferta ta este imensa si incluzand cate un mic preview la sectiunile importante, vei sfarsi prin a avea o insiruire verticala de produse, promotii, comentarii …samd.
E ca si cum te-ai uita la o vitrina inalta de 5m.

Si fie ca optezi pentru un homepage bazat in mare parte pe vizual sau pe altul ce pune accent pe listing-uri din arii bine delimitate, in termeni de usability, constructia primei pagini ar trebui sa faca uz de elementele de mai jos, tinand cont in acelasi timp ca un user rareori citeste mai mult de 20% din textul afisat pe prima pagina, zonele intens focusate  ‘desenand’ un tipar in F.

homepage usability

• logo-ul este asezat intr-o zona distincta, de maxima vizibilitate
• motto-ul este afisat in titlul paginii
• motorul de cautare este vizibil si indeajuns de mare pentru a cuprinde minim 25 de caractere
• categoriile sunt vizibile, structura arborescenta fiind evidentiata signalistic
• ofertele importante sunt afisate in zona de maxima vizibilitate cu mesajul cheie livrat in clar
• tot continutul dinamic este focalizat pe definitia de call to action
• linkurile text incep cu un cuvant cheie
• imaginile folosite ca vector de comunicare sunt relevante (recomandat este sa folosesti imagini din viata reala a unui produs)
• proportia dintre imagine si text este relativ egala
• numarul de fonturi folosite este maxim 3
• numarul de culori folosite este de maxim 3
• continutul este afisat pe verticala in ordinea importantei
• toata informatia corporatista este grupata intr-o singura zona(contact, despre…)
• design-ul are o tenta explorativa, incurajand userul sa navigheze
• ansamblul nu este aglomerat si reprezinta o previzualizare a continutului
• navigarea este intuitiva, userul putand sa-si dea seama rapid cum ajunge in zona dorita
• homepage nu inseamna pagina de categorie, deci listing-ul de produse ar trebui sa fie rezonabil [3-4 din fiecare categorie aleasa este suficient]
• elementele de securitate (daca exista) sunt afisate
• dimensiunea redusa permite o incarcare rapida
• coordonatele de contact direct sunt vizibile, afisate intr-o zona cu vizibilitate buna

Lista de mai sus este doar un punct de start pentru tot ce inseamna homepage usability. Realitatea cu siguranta cere mai mult, asa ca nu te rezuma la a decora sau a umple prima pagina cu o insiruire de produse.

tweet me